Si iata ca a sosit SI ziua ACEEA…
Cum care zi? Pai ziua in care sa am destula ambitie sa trec peste lene si sa ma motivez sa ma apuc de invatat; ziua in care sa ma sperii un pic mai tare de faptul ca timpul nu trece, ci zboara si ca numai maine nu-i poimaine si soseste examenul de LICENTA!!!! Imi vine sa rad cand vad din Dashboard-ul meu de pe WordPress, la rubrica Search Engine Terms cum muuuuuuuulti pusti cauta diverse compuneri despre toate anotimpurile sau despre fulgii de zapada sau chiar despre „casa mea ideala” si chiar o „compunere 3 comparatii si 3 personificari”. Mai copii, mai… Nu e diferenta de varsta atat de mare intre noi, dar zau ca-mi vine sa zic „pe vremea mea” NU cautam astfel de lucruri pe bloguri sau pe internet. Cautam poate un referat, un comentariu literar, dar in nici un caz compuneri! Astea erau deliciul pentru mine!!! Imi lasau frau liber imaginatiei, ma motivau sa scot toate frazele sclipitoare pe care le puteam concepe, sa-mi imaginez povesti, sa-mi creez propriile peisaje… si acum voi….. ce faceti? Pana si compunerile ati ajuns sa le copiati?!? Unde-i originalitatea si dezvoltarea creativa? Trist… Oricum, ce vroiam sa va spun este ca dau un ANUNT: Ofer o compunere pentru cel/cea care se ofera sa-mi faca lucrarea de Licenta!!! ))) Hehe… Glumesc! Nu vreau sa-mi faca altcineva lucrarea, nu vreau sa platesc pentru una…. o sa o fac eu. Dar sunt sigura ca la emotiile pe care le am si la deruta, ameteala si nesiguranta existente in mintea mea… o sa muncesc la lucrarea asta, pana o sa ma satur!!! Dar ca sa nu ziceti ca totusi nu va includ in proiect, astept sugestii pentru o tema de cercetare (tema pentru proiect, adica), pe domeniul jurnalistic *hihi* Astazi, dupa o noapte nedormita pentru ca m-am jucat Heroes impreuna cu EL si cu al meu drag frate , nu stiu cum de m-a „pocnit” un chef de a rasfoi diverse suporturi de curs pentru a-mi cauta baza pentru un proiect (o lucrare de analiza sociologica, mai exact) pe care trebuie sa-l predau joi. Chiar imi intrasem in starea aia de toci, toci (vine de la tocilar, asa cum “narghi” vine de la narghilea si “supi” de la suparat/-a) pana cand am reusit sa ies din ea si iata-ma ca scriu pe blog si incerc sa-mi refac cheful pentru invatat. Cam asta am avut de zis, pentru moment… Ma intorc la ale mele carti GIGANT…