Dimensiunea astrala a „Je ne sais quoi”-ului la brotacul de canalizare
Cand in pragul inserarii, apasat de-nsingurare, Si insufletit de vise, mi se face dor de mare, Cand simt ca n-am loc in lume si nu am un’ sa ma duc Si cand muzica intreaga se cuprinde-n cant de cuc Iar cand anuntata noapte ma ameninta c-o vraja Si cand pasul mi l-as pierde intr-un dans amorf pe plaja Cand ma spal pe corp cu norii si ma culc pe pat de frunze Invelindu-ma cu aripi de cuvinte moi, difuze, Cand ma satur cu poeme si-mi sting setea cu-armonii Dansand blues cu curcubeul peste norii cenusii, Si cand uit si cum ma cheama dar imi amintesc lumina Si imi plange-n suflet gandul in duete cu gradina, Atunci clar, din doua-i una : ori mi-e dor de mor de-o doamna Ori mi-a stat ceasul in vara desi-n calendar … e toamna ! in pragul inserarii, apasat de-nsingurare, Si insufletit de vise, mi se face dor de mare, Cand simt ca n-am loc in lume si nu am un’ sa ma duc Si cand muzica intreaga se cuprinde-n cant de cuc Iar cand anuntata noapte ma ameninta c-o vraja Si cand pasul mi l-as pierde intr-un dans amorf pe plaja Cand ma spal pe corp cu norii si ma culc pe pat de frunze Invelindu-ma cu aripi de cuvinte moi, difuze, Cand ma satur cu poeme si-mi sting setea cu-armonii Dansand blues cu curcubeul peste norii cenusii, Si cand uit si cum ma cheama dar imi amintesc lumina Si imi plange-n suflet gandul in duete cu gradina, Atunci clar, din doua-i una : ori mi-e dor de mor de-o doamna Ori mi-a stat ceasul in vara desi-n calendar … e toamna !